Sfântul Nicolae Velimirovici despre cei doi Adami: cel de moarte-aducător, şi Cel de Viaţă-Dătător
Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia (I Corinteni 15:22).

În Adam, viaţa este semănată întru ruşine; iar în Hristos, viaţa se ridică în slavă. Păcatul este de la Adam, iar dreptatea este de la Hristos. Slăbiciunea şi moartea vin de la Adam, iar puterea şi viaţa vin de la Hristos. Astfel, în Adam noi cu toţii murim. Şi astfel, în Hristos noi toţi vom învia. Acela este omul cel pământesc; pe când acesta este Omul Cel Ceresc. Acela este omul trupesc, pe când Acesta, Cel duhovnicesc. Hristos nu de dragul Său a înviat, ci de dragul nostru, precum nu de dragul Său S-a răstignit, ci de dragul nostru. Căci dacă învierea Sa nu înseamnă şi învierea noastră, atunci a Sa înviere nu este dulceaţă, ci amăreală. Unde ar fi atunci dragostea lui Dumnezeu? În ce ar mai consta atunci sensul mizerabilei noastre vieţi pe pământ? Care ar mai fi atunci scopul venirii lui Hristos pe acest pământ? Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre căutarea celor vii printre cei morţi
De ce căutaţi pe Cel viu printre cei morţi (Luca 24 :5)?

Îngerul lui Dumnezeu le întreabă pe femeile mironosiţe ca şi întru o mare mirare: De ce căutaţi pe Cel viu printre cei morţi? Este ca şi când văzătorul tainelor lui Dumnezeu şi al puterii lui Dumnezeu ar întreba: «Cum puteţi crede până şi numai timp de o clipă că El ar putea fi ostatec al morţii? Oare nu cunoaşteţi că El este însuşi Izvorul Vieţii? Oare nu cunoaşteţi că viaţa toată nu este decât de la El şi că nici o fiinţă nu poate să capete nici măcar un mic strop de viaţă din altă parte? Oare nu v-a descoperit El însuşi desăvârşit că este Stăpânul vieţii şi al morţii? Cine l-a înviat pe Lazăr cel mort de patru zile? Cine a uscat desăvârşit smochinul cel neroditor?» Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre Duhul Sfânt, Mângâietorul

Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu (loan 14: 26).

Care să fie înţelesul practic al acestor cuvinte, dacă nu acela că ne este de absolută trebuinţă să ne rugăm zilnic ca să ni se trimită zilnic Duhul Sfânt, tot aşa cum zilnic ne rugăm ca să primim pâinea cea de toate zilele? Dumnezeu cu adevărat voieşte ca să ne trimită pre Duhul Sfânt în fiecare zi, dar El voieşte ca noi să ne rugăm zilnic pentru aceasta. Căci aşa cum este cu pâinea, care câteodată ne prisoseşte iar altădată ne lipseşte, aşa este şi cu Duhul Sfânt. Duhul Sfânt vine şi pleacă de la noi după cum este şi râvna sau trândăvia noastră la rugăciune, după cum sunt şi faptele noastre bune sau răbdarea noastră. De aceea a rânduit Biserica ca Sfintele Slujbe ale dimineţii să înceapă cu chemarea Duhului Sfânt: împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, vino şi Te sălăşluieşte întru noi! Şi numai după aceea este rânduită cererea: Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi! De ce? Pentru că, fără Duhul Sfânt, noi nici măcar nu am şti cum să folosim pâinea cea de toate zilele cum se cuvine, adică în scopul mântuirii. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre împlinirea marii prorocii

Ca un miel spre junghiere S-a adus (Isaia 53: 7).

Văzând cu ochiul duhului său prorocesc prin secolele viitoare, slăvitul Proroc Isaia a strigat tare prorocia minunii ce avea să vie, înfricoşata Jertfă de pe Golgota. De departe în timp el L-a văzut pe Stăpânul Iisus Hristos ducându-Se la jertfă precum un miel fără de glas ce este dus la junghiere. Căci mielul merge la junghierea sa ca şi cum ar merge la păşunea din care îşi ia hrană: fără să se apere, fără să se teamă, fără răutate. Astfel a mers şi Domnul nostru la Jertfa Sa: fără să Se apere, fără să Se teamă, fără răutate. El nu a strigat: „Oamenilor, nu faceţi aceasta!” El nu a întrebat: „Oamenilor, pentru ce îmi faceţi aceasta?” El nu a osândit pe nici unul dintre ucigaşii Lui. El nu S-a revoltat, nu a protestat, nu S-a împotrivit uciderii Lui. El nu S-a mâniat. El nu a gândit răul despre ucigaşii Lui, despre cei care au cutezat să se facă Lui judecători. Citeste in continuare »

Sfântul Ignatie Briancianinov despre Ortodoxie

La începutul cuvântului nostru în Duminica Ortodoxiei pare firească întrebarea: „ce este Ortodoxia?” Ortodoxia este adevărata cunoaştere şi lăudare a lui Dumnezeu; Ortodoxia este închinarea lui Dumnezeu în Duh şi adevăr; Ortodoxia este proslăvirea omului de către Dumnezeu, prin harul Preasfântului Duh, dăruit omului. Duhul este slava creştinilor. Unde nu există Duh, acolo nu există Ortodoxie. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre Acela Care are putere să-Şi învieze trupul
Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica (Ioan 2: 19).

Aici Mântuitorul vorbeşte despre templul Trupului Său. Dărâmaţi acest templu şi în trei zile îl voi ridica! Aşa grăieşte Acela Care îşi cunoaşte puterea şi Care, potrivit acestei puteri, îşi împlineşte cuvântul! Căci trupul Lui a fost dărâmat, adică sfărâmat, împuns, îngropat în pământ şi acoperit cu întuneric timp de trei zile. Iar în a treia zi, El l-a înviat. L-a ridicat nu doar din mormânt, pe pământ, ci şi de la pământ, la cer. Astfel, El a grăit cuvântul, şi cuvântul Lui l-a împlinit cu fapta. Citeste in continuare »

1) Aliluia… Iata mirele
2) La raul Babilonului
3) Usile pocaintei
4) Cararile mantuirii indrepteaza
5) La multimea faptelor mele
6) De tine se bucura
7) Sa se indrepteze rugaciunea mea
8) Camara Ta

1) Veniti sa primiti Lumina
2) Invierea Ta, Hristoase
3) Sfanta Evanghelie
4) Hristos a Inviat
5) Catavasii I, II, III
6) Invierea lui Hristos
7) Catavasii IV, V, VI
8) Condacul Invierii
9) Inviind Iisus din mormant
10) Catavasii VII, VIII
11) Axionul Invierii
12) Luminanda Invierii
13) Toata suflarea
14) Stihirile Pastilor

Sfântul Nicolae Velimirovici despre cum trebuie să ne mulţumim cu cele strict necesare
Având hrană şi îmbrăcăminte, cu acestea vom fi îndestulaţi (1 Tim 6:8).

Apostolii lui Dumnezeu au predicat altora ceea ce ei înşişi împliniseră mai întâi desăvârşit în propriile lor vieţi. Având îmbrăcăminte şi hrană, erau îndestulaţi doar cu atât. Şi chiar când nici îmbrăcăminte sau hrană nu aveau, tot erau îndestulaţi. Căci îndestularea lor nu venea de la cele din afară, ci de la cele dinlăuntru, îndestularea lor nu era una ieftină, ca a animalelor, ci una scumpă, foarte scumpă, şi foarte rară. Îndestularea lăuntrică, îndestularea cu pacea şi dragostea lui Dumnezeu cele din inimă, aceasta este îndestularea oamenilor cu adevărat mari, aceasta este îndestularea apostolică, în marile bătălii şi războaie, generalii se îmbracă şi se hrănesc ca soldaţii obişnuiţi, căci ei nu caută îndestularea cu hrană sau îmbrăcăminte, ci caută îndestularea victoriei şi a biruinţei. Biruinţa este cel dintâi principiu al îndestulării celor care luptă. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre supunerea faţă de Voia lui Dumnezeu
Facă-se Voia Ta, precum în cer, aşa şi pre pământ (Matei 6:10).

Binecuvântat fie Sfântul Botezător Ioan în veci, căci a împlinit Vestea Cea Bună înaintea sosirii Veştii Celei Bune! Plecând în pustie, el s-a dăruit întreg voii lui Dumnezeu, cu trupul şi cu sufletul. Voia lui Dumnezeu a împlinit-o în trupul său pe pământ, ca şi în cerul sufletului său. Nici foamea nici fiarele sălbatice nu s-au apropiat de trupul său de-a lungul anilor lungi pe care i-a petrecut în pustie. Nici nu a fost sufletul său vătămat de tristeţe sau disperare din cauza singurătăţii, şi nici de mândrie din cauza vederilor cereşti. El nu a căutat la oameni nici pâine şi nici cunoaştere, însuşi Dumnezeu i-a dăruit toate cele de trebuinţă, căci el însuşi se dăruise mai înainte cu totul voii lui Dumnezeu. Citeste in continuare »