Sfântul Nicolae Velimirovici – Cuvânt la Duminica Fiului Risipitor

“Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l junghiaţi şi, mâncând, să ne veselim. Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat.” Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre Pogorârea Duhului Sfânt

Când se seamana samânta, puterea caldurii si a luminii trebuie sa patrunda înauntru ca s-o faca creasca. Când se planteaza pomul, puterea vântului trebuie sa vina ca sa-l faca puternic si sa-si întareasca radacina. Când gospodarul îsi construieste casa, el cauta puterea rugaciunii, ca sa-i sfinteasca casa. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre încercarea lui Toma

Domnul meu şi Dumnezeul meu (Ioan 20: 28)

Când Maria Magdalena a auzit glasul Celui înviat cu inima ei, ea a strigat: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Când Saul a văzut lumina orbitoare de pe drumul Damascului şi a auzit cuvintele Celui înviat, el a adeverit: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Când păgânii, uluiţi, vedeau cum mii de nenumărate mii de mucenici merg cu bucurie la chinuri, şi îi întrebau Cine este Acest Hristos pentru care sunt fericiţi să moară, ei răspundeau într-un glas: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Când înţelepţii lumii acesteia ridiculizau oştirile de nevoitori ai pustiei văzute sau gândite întrebându-i Cine este Acela pentru care iau asupra lor o viaţă atât de groaznică, ei cu toţii răspundeau cu acest răspuns: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Când batjocoritorii îşi râdeau de fecioarele care se închinaseră lui Dumnezeu, întrebându-le Cine este Acela pentru care au renunţat ele la căsătorie, ele toate răspundeau la fel: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Când zgârciţii, uluiţi, îi întrebau pe cei bogaţi pentru Cine şi-au împărţit ei toate averile săracilor facându-se ei înşişi mai săraci decât toţi, aceştia răspundeau întotdeauna la fel: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre cei doi Adami: cel de moarte-aducător, şi Cel de Viaţă-Dătător
Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia (I Corinteni 15:22).

În Adam, viaţa este semănată întru ruşine; iar în Hristos, viaţa se ridică în slavă. Păcatul este de la Adam, iar dreptatea este de la Hristos. Slăbiciunea şi moartea vin de la Adam, iar puterea şi viaţa vin de la Hristos. Astfel, în Adam noi cu toţii murim. Şi astfel, în Hristos noi toţi vom învia. Acela este omul cel pământesc; pe când acesta este Omul Cel Ceresc. Acela este omul trupesc, pe când Acesta, Cel duhovnicesc. Hristos nu de dragul Său a înviat, ci de dragul nostru, precum nu de dragul Său S-a răstignit, ci de dragul nostru. Căci dacă învierea Sa nu înseamnă şi învierea noastră, atunci a Sa înviere nu este dulceaţă, ci amăreală. Unde ar fi atunci dragostea lui Dumnezeu? În ce ar mai consta atunci sensul mizerabilei noastre vieţi pe pământ? Care ar mai fi atunci scopul venirii lui Hristos pe acest pământ? Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre căutarea celor vii printre cei morţi
De ce căutaţi pe Cel viu printre cei morţi (Luca 24 :5)?

Îngerul lui Dumnezeu le întreabă pe femeile mironosiţe ca şi întru o mare mirare: De ce căutaţi pe Cel viu printre cei morţi? Este ca şi când văzătorul tainelor lui Dumnezeu şi al puterii lui Dumnezeu ar întreba: «Cum puteţi crede până şi numai timp de o clipă că El ar putea fi ostatec al morţii? Oare nu cunoaşteţi că El este însuşi Izvorul Vieţii? Oare nu cunoaşteţi că viaţa toată nu este decât de la El şi că nici o fiinţă nu poate să capete nici măcar un mic strop de viaţă din altă parte? Oare nu v-a descoperit El însuşi desăvârşit că este Stăpânul vieţii şi al morţii? Cine l-a înviat pe Lazăr cel mort de patru zile? Cine a uscat desăvârşit smochinul cel neroditor?» Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre Duhul Sfânt, Mângâietorul

Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe Care-L va trimite Tatăl, în numele Meu, Acela vă va învăţa toate şi vă va aduce aminte despre toate cele ce v-am spus Eu (loan 14: 26).

Care să fie înţelesul practic al acestor cuvinte, dacă nu acela că ne este de absolută trebuinţă să ne rugăm zilnic ca să ni se trimită zilnic Duhul Sfânt, tot aşa cum zilnic ne rugăm ca să primim pâinea cea de toate zilele? Dumnezeu cu adevărat voieşte ca să ne trimită pre Duhul Sfânt în fiecare zi, dar El voieşte ca noi să ne rugăm zilnic pentru aceasta. Căci aşa cum este cu pâinea, care câteodată ne prisoseşte iar altădată ne lipseşte, aşa este şi cu Duhul Sfânt. Duhul Sfânt vine şi pleacă de la noi după cum este şi râvna sau trândăvia noastră la rugăciune, după cum sunt şi faptele noastre bune sau răbdarea noastră. De aceea a rânduit Biserica ca Sfintele Slujbe ale dimineţii să înceapă cu chemarea Duhului Sfânt: împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, vino şi Te sălăşluieşte întru noi! Şi numai după aceea este rânduită cererea: Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi! De ce? Pentru că, fără Duhul Sfânt, noi nici măcar nu am şti cum să folosim pâinea cea de toate zilele cum se cuvine, adică în scopul mântuirii. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre împlinirea marii prorocii

Ca un miel spre junghiere S-a adus (Isaia 53: 7).

Văzând cu ochiul duhului său prorocesc prin secolele viitoare, slăvitul Proroc Isaia a strigat tare prorocia minunii ce avea să vie, înfricoşata Jertfă de pe Golgota. De departe în timp el L-a văzut pe Stăpânul Iisus Hristos ducându-Se la jertfă precum un miel fără de glas ce este dus la junghiere. Căci mielul merge la junghierea sa ca şi cum ar merge la păşunea din care îşi ia hrană: fără să se apere, fără să se teamă, fără răutate. Astfel a mers şi Domnul nostru la Jertfa Sa: fără să Se apere, fără să Se teamă, fără răutate. El nu a strigat: „Oamenilor, nu faceţi aceasta!” El nu a întrebat: „Oamenilor, pentru ce îmi faceţi aceasta?” El nu a osândit pe nici unul dintre ucigaşii Lui. El nu S-a revoltat, nu a protestat, nu S-a împotrivit uciderii Lui. El nu S-a mâniat. El nu a gândit răul despre ucigaşii Lui, despre cei care au cutezat să se facă Lui judecători. Citeste in continuare »

Sfântul Ignatie Briancianinov despre Ortodoxie

La începutul cuvântului nostru în Duminica Ortodoxiei pare firească întrebarea: „ce este Ortodoxia?” Ortodoxia este adevărata cunoaştere şi lăudare a lui Dumnezeu; Ortodoxia este închinarea lui Dumnezeu în Duh şi adevăr; Ortodoxia este proslăvirea omului de către Dumnezeu, prin harul Preasfântului Duh, dăruit omului. Duhul este slava creştinilor. Unde nu există Duh, acolo nu există Ortodoxie. Citeste in continuare »

Sfântul Nicolae Velimirovici despre Acela Care are putere să-Şi învieze trupul
Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica (Ioan 2: 19).

Aici Mântuitorul vorbeşte despre templul Trupului Său. Dărâmaţi acest templu şi în trei zile îl voi ridica! Aşa grăieşte Acela Care îşi cunoaşte puterea şi Care, potrivit acestei puteri, îşi împlineşte cuvântul! Căci trupul Lui a fost dărâmat, adică sfărâmat, împuns, îngropat în pământ şi acoperit cu întuneric timp de trei zile. Iar în a treia zi, El l-a înviat. L-a ridicat nu doar din mormânt, pe pământ, ci şi de la pământ, la cer. Astfel, El a grăit cuvântul, şi cuvântul Lui l-a împlinit cu fapta. Citeste in continuare »

1) Aliluia… Iata mirele
2) La raul Babilonului
3) Usile pocaintei
4) Cararile mantuirii indrepteaza
5) La multimea faptelor mele
6) De tine se bucura
7) Sa se indrepteze rugaciunea mea
8) Camara Ta