| |
|
|
|
|
|
|
Ingrediente:
1 pachet margarina, 1 cana nuci macinate, faina cu praf de copt, sare, zahar pudra.
Daca folosim faina obisnuita, trebuie sa adaugam 1 praf de copt stins cu o lingura cu zeama de lamaie. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Ingrediente:
Foi de placinta, 1kg mere, 200 g zahar, 100 g nuca de cocos rasa, stafide, zeama de lamiie, vanilie, scortisoara, 100gr margarina Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Alte denumiri: A şaptea săptămână a Postului Mare; Săptămâna Mare;
Deşi numită Săptămână Mare (ce cuprinde numeroase semnificaţii faste), săptămâna are însă trăsăturile unei adevărate Săptămâni Negre, demonizate prin excelenţă în întregul ei.
Tradiţii: Cine moare în Săptămâna Mare dinaintea Paştilor, sufletul lui se duce în iad, căci raiul e închis. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Alte denumiri: A şasea săptămână a Postului Mare; Săptămâna Florilor;
În Săptămâna Florilor nimeni să nu se laie, că-i ies ghiocei albi în păr. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
A doua săptămână a Postului Mare – Marţea Încuiată
Urmează o perioadă destul de mare de acalmie sărbătorească, în care oamenii sunt la adăpost de cele rele, poate şi de cele bune. Prin analogie, se poate vorbi de o extindere a săptămânii trecute, sau de o confuzie cronologică: Marţea Încuiată impune aceleaşi prescripţii cu cele din săptămâna precedentă. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Săptămâna Mare
Printr-un paralelism, prima şi ultima săptămână ale postului sunt numite Mari, datorită semnificaţiilor sacre de care dispun. Nu întâmplător toate zilele săptămânii se bucură de un tratament aparte, fiecăreia fiindu-i consacrat un mare număr de practici magice cu valoare ceremonială.
Tradiţii: O săptămână după Lăsatul Secului de Paşti şi una până în Paşti se zic Săptămânile Mari Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Alte denumiri: Sâmbăta Părinţilor; Sâmbăta Piftiilor; Sâmbăta lui Lazăr; Sâmbăta în praguri; Sâmbăta Ursului; Moşii de iarnă; Moşii Piftiilor
Prin tradiţie o zi consacrată morţilor, sărbătorirea zilei de sâmbătă este marcată de ofrande consistente, specifice momentului calendaristic în care ne aflăm. Fiind încă o săptămână a cărnii, este firesc să găsim ca aliment ritual piftia, care participă, firesc, la un mare număr de practici de propiţiere şi apotropaice. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Alte denumiri: Săptămâna Brânzei; Săptămâna Nebunilor;
Ultima săptămână în care mai sunt admise anumite libertăţi (consumul lactatelor, al ouălor, căsătorii întârziate), reprezintă săptămâna hotărâtoare a perioadei ce precede Postul, care conţine momentul de prag, noaptea Lăsării de sec. Fiind moment de hotar, este şi data când se declanşează unele ocupaţii specifice postului (ţesutul pânzei). Datorita identificării simbolice a brânzei (lactatelor) cu culoarea albă, sunt active numeroase practici apotropaice de evitare a albului malefic (viermi, mătreaţa, albitul părului s.a.) peste an. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Ingrediente(pentru 6-8 persoane):
375 g nuca zdrobita, 150 g migdale taiate marunt, jumatate lingurita scortisoara pisata, 1 lingura zahar foarte fin, 2 linguri margarina topita, 1-2 linguri ulei de masline, 16 foi pentru placinta (aluat de foitaj).
Pentru sirop: 1 ceasca zahar, 2/3 ceasca apa, 3 cuisoare intregi, 3 lingurite zeama de lamaie. Citeste in continuare »
|
|
|
|
| |
|
|
|
|
|
|
Ingrediente:
2 cartofi, 2 morcovi, 1 telina mica, 1 praz, 2 rosii (sau suc de rosii), 2 cepe, 1 legatura de patrunjel, 1 ceasca de ulei, sare, piper. Citeste in continuare »
|
|
|
|
|
|