Ingrediente:
1/2 kg foi de plăcintă, 1 kg verdeţuri asortate (păpădie, urzici, spanac, frunze de sfeclă de zahăr, ştevie, ştir crud) 1 1/4 ceaşcă ulei, 8 fire de ceapă verde tăiată mărunt, 2 fire de praz tăiat mărunt, 2 legături mărar, 1 legătură pătrunjel, 3 linguri orez, sare, piper Citeste in continuare »

Ingrediente:
5 dovlecei potriviti, o ceasca orez, 1 morcov, 1 ceapa, 3 linguri suc de rosii, 2 linguri untdelemn, 1 legatura marar, 1 lingurita gris sau pesmet, sare, piper. Citeste in continuare »

Ingrediente:
1 cana orez, 3 cani de apa, 300 g ciuperci, 1 ceapa, 3 linguri ulei, 1 lingura vegeta, sare. Citeste in continuare »

Ingrediente:
150 g margarina, 2 linguri cu miere, 5 linguri zahar tos, 20 linguri zahar pudra, 250 g faina alba, 80 g alune prajite (nesarate), 1 lingura zeama de lamaie, 1 lingurita rasa de amoniac (bicarbonat de amoniu), un praf de sare. Citeste in continuare »

Ingrediente :
500 g faina, plus cea necesara pentru intins, 200-250 g zahar tos, 250 g nuci macinate, putina sare, 1 plic cu zahar vanilat, scortisoara fin macinata, putina coaja rasa de lamaie (optional). Citeste in continuare »

Ingrediente:
500g cartofi, 2 morcovi, 1 pastarnac, 1 radacina patrunjel, jumatate de telina, 2-3 rosii, 2.5l apa, 1 ceapa Citeste in continuare »

Ingrediente:
2 salate verzi, 2-3 gulii, 3 castraveti, 1 legatura ridichi, 1 ceapa, ulei, otet (sau zeama de lamaie), sare, piper Citeste in continuare »

Ingrediente:
1 kg. ciuperci, 100 ml ulei, 100 ml otet, 2 foi de dafin, boabe de mustar, sare, piper Citeste in continuare »

Învierea Domnului, Sfintele Paşti

Cea de-a doua jumătate a calendarului mobil, care începe din această zi, este deosebit de bogată în practici şi obiceiuri. Ca şi în cazul celorlalte sărbători, substratul creştin constituie, în cea mai mare parte, un pretext pentru interpretarea populară a semnificaţiilor sărbătorii. Momentul principal al zilei îl constituie, fără îndoială, spălatul ritual, ce asigură tuturor participanţilor garanţia unei bunăstări în anul ce vine (de fapt, magia apei este deosebit de activă în această zi – amintim spălatul ritual în apa curgătoare, privitul în apă, în scopul propiţierii), la care se adaugă consumul unor alimente rituale în care acţionează magia imitativă (peşte, ou, caş). Coabitarea celor două filoane – creştin şi păgân – se poate observa în reprezentările legate de lumea cealaltă, lume populată, printre alţii, de Blajini. În virtutea ambivalenţei tradiţionale, acelaşi act este cotat pozitiv şi negativ (cf. recomandările sau interdicţiile de a consuma ouă în ziua de Paşti). Acum sunt obţinute numeroase instrumente magice (lumânarea de la Înviere, usturoi, busuioc, oasele jertfelor animale) şi sunt desfăşurate ritualuri apotropaice, îndreptate în special împotriva dăunătorilor (suntem în anotimpul în care aceştia abia îşi intră în drepturi). Din categoria obiceiurilor specifice amintim Plugarul – celebrarea ieşirii oficiale la arat, precum şi învestirea cu putere a tânărului celui mai vrednic –, obicei care este într-o oarecare măsură completat de ceata Junilor braşoveni. Citeste in continuare »

Alte denumiri: Prima săptămână după Paşti; Săptămâna Paştilor; Săptămâna Albă

Intrăm în a doua jumătate a calendarului mobil, care are ca puncte culminante săptămânile de ieşire din sărbătoarea Paştelui (primele două săptămâni), precum şi pregătirea şi celebrarea celeilalte mari sărbători, a Rusaliilor (care se încheie în a opta săptămână după Paşte). Cu excepţia celor celor nouă marţi, joi şi sâmbete după Paşti, celor douăzeci şi una de vineri de după Rusalii, celebrate săptămânal, calendarul mobil nu mai cuprinde momente reprezentative. Putem spune astfel că acest calendar este centrat pe două anotimpuri principale: primăvara (şi pregătirea ei, anunţată de Lăsatul Secului) şi vara (prin practicile magice iniţiate după sărbătoarea Paştelui). Citeste in continuare »