Ingrediente:
1 litru de apa, 500 ml bors, 1 ceapa mica, 2 cartofi, 1 morcov, 1 patrunjel, 2 linguri orez, 2 linguri ulei, 2 gramezi de urzici, 1 lingurita de faina, sare, leustean Citeste in continuare »

Ingrediente:
5-6 gramajoare de urzici mai fragede, 3-4 linguri ulei, 1 legatura ceapa verde, 1 legatura de usturoi verde, sare si piper dupa gust Citeste in continuare »

Ingrediente:
1 ciur de bureti, 1 ciur de urzici, 5-6 cepe mijlocii, 1 ceasca de untdelemn, 5-6 catei de usturoi, 10 oua, sare, piper Citeste in continuare »

Ingrediente:
500 g spanac, 500 g spaghete, 100 g mozzarella (sau branza telemea), 2 oua, o lingura cu faina, 100 g unt, 100 g masline verzi, 3 linguri cu ulei de masline, sare Citeste in continuare »

Ingrediente
1 kg spanac, 100 ml lapte, 2 linguri smantana, 50 g cascaval ras, sare, piper, cimbru Citeste in continuare »

Ingrediente:
paste barilla, 1 kg  spanac, 150 g lapte, 50 g smantana, unt, parmezan sau cascaval Citeste in continuare »

Ingrediente:
1 kg spanac, 2 cepe potrivite, 2 linguri de bulion, 3-4 catei de usturoi, 1 lingurita delikat, sare (dupa gust), 1 cana de apa Citeste in continuare »

Ingrediente:

1 kg spanac; 2 linguri ulei; 1 ceapa; sare, dupa gust; 1 lingura de faina, 1 ou la fiecare portie. Citeste in continuare »

Obiceiurile şi credinţele legate de ouăle încondeiate sau înroşite sunt practic nelimitate ca semnificaţie şi varietate. În mentalitatea arhaică ouăle de Paşti sau cojile acestora pot aduce frumuseţe şi sănătate, belşug şi rod bogat, să lege şi să îndepărteze oameni, să grăbească căsătoria fetelor.
Izvoarele istorice şi arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. Apariţia frecventa a oului, în special a oului colorat în ceremoniile antice de renovare a timpului, se bazează pe concepţiile lor cosmogonice care compară Universul cu oul generator de viaţă.
Prezent la toate popoarele antice imaginea arhetipală a oului a fost preluată ulterior de creştinism, oul colorat şi împodobit fiind simbolul Mântuitorului care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă. Citeste in continuare »

Cuvântul Liturghie provine de la grecescul leyon ergon şi înseamnă lucrare publică. Începutul acestui cuvânt îl găsim în V.T. şi denumea toate actele de cult ale preoţilor leviţi. Mai apoi toate slujbele creştine se numeau liturghii şi în cele din urmă acest cuvânt a căpătat o conotaţie mult mai restrânsă pe care o ştim noi astăzi.
Sfânta Liturghie este una din cele mai mari taine pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a instituit-o ca şi unealtă de mare preţ într-ajutorarea mântuirii noastre. De când a luat ultima cină alături de Apostolii săi, până astăzi şi până la sfârşitul veacurilor cuvintele şi gesturile Mântuitorului rămân la fel de actuale atunci când binecuvântând pâinea a dat-o Apostolilor săi zicând: Luaţi mâncaţi, acesta este trupul meu…; apoi binecuvântând paharul de vin l-a dat acelora zicând: Beţi dintru acesta toţi… adăugând: aceasta să o faceţi întru pomenirea mea.(Matei 36, 26-28; Marcu 14, 22-24; Luca 22, 19-20). Astfel prin aceasta Mântuitorul împuterniceşte pe Apostoli, care la rândul lor pe episcopi şi preoţi, să săvârşească jertfa cea fără de sânge întru pomenirea Lui. Citeste in continuare »